Buna, dragule! Mi-a trebuit ceva curaj sa imi exprim trairile, dar de data asta am sa vorbesc eu, clar si raspicat.Probabil te crezi victima intregului univers, neindreptatit, oropsit…Dar cred ca e cazul sa zic ce simt si eu, caci tu ai avut timp sa vorbesti destul, sa te plangi, sa-ti spui oful..In primul rand, vreau sa stii ca te-am inteles de fiecare data, ca te-am iubit si inca o fac fara sa te condamn, in ciuda faptului ca de cele mai multe ori simteam nevoia sa fiu protejata, sa mi se ofere intelegere, sprijin, fara a ma trezi “mama” peste noapte, in loc sa-ti fiu “iubita”.Cu toate astea am acceptat modul tau de a fi, ti-am ascultat problemele, ingrijorarile, dar la mine de cate ori te-ai gandit?Unde era solidaritatea?Ai incercat vreodata sa vezi prin ochii mei?Sa realizezi ca numai tu contai?Eu unde eram?Cine eram?Cum eram?Tot ce mi-am dorit a fost sa-ti fie bine, mai presus de emotiile in care ma incecam …Dar tu ai fost orb, tot timpul te simteai neinteles, apatic, nefericit.M-ai transformat din omul care ar fi facut imposibilul pentru tine, intr-o fiinta patetica, neinteresata, neintelegatoare, rautacioasa, rece, dura si lista poate continua…Iar daca intr-adevar am ajuns sa ma port asa, te declar responsabil..Poate ca intr-un ultim ceas e cazul sa-ti asumi aceasta raspundere…Egoismul si frica te-au facut sa asociezi toate neputintele tale cu mine…Si inca incerc sa inteleg de ce ai fugit, cand eu, cu toate lacrimile varsate, nu te-as fi parasit…Incerc sa ma consolez cu ideea ca te-ai ratacit in propriile ganduri, ca sa pot sa-mi reneg frustrarea de a ma simti o femeie rautacioasa, fara suflet.Intr-o ultima instanta iti spun toate aceste aspecte, in ideea ca poate o sa vezi dincolo de nevoile tale pe viitor…Dar nu trebuie sa te simti inculpat…Stiu ca m-ai iubit si probabil o faci si acum…Sunt constienta ca in tot haosul pe care l-am creat amandoi, ai vrut sa fiu fericita si sa nu-mi lipseasca nimic, dar se pare ca iubirea nu e intotdeauna cheia pentru o viata in doi…Iti multumesc pentru tot ce ai vrut sa construiesti si sa-mi oferi, dar din pacate nu ai inteles niciodata ca tot ce imi doream erai “TU”! <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Buna, dragule! Mi-a trebuit ceva curaj sa imi exprim trairile, dar de data asta am sa vorbesc eu, clar si raspicat.Probabil te crezi victima intregului univers, neindreptatit, oropsit…Dar cred ca e cazul sa zic ce simt si eu, caci tu<\/p>\n