Priveam efectiv in gol si ma intrebam de ce nu a functionat.De ce trebuie sa stau acum sa ascult folk, sa beau un amarat de ceai si sa ma gandesc la vrute si nevrute?Daca ii duc dorul?Nu doar atat…ma simt sfasiata, inima striga de durere, sunt singura, dar cred ca imi merit soarta…imi pare rau ca am inecat atatea sentimente frumoase in orgolii si deznadejde…

Da, au trecut cateva luni, dar eu am ramas blocata in lumea asta fara nicio directie, de unde si activitatile mele atat de intense…

Dupa cum am zis, nu a functionat.Amandoi, probabil, prea visatori, prea multe asteptari, prea mult zbucium interior, reprosuri…de ce?De ce stau ca o tampita si ma gandesc la toate astea?De ce m-au napadit acum amintirile?Pentru ca am fost prosti amandoi, ma, d-aia..!Pentru ca am lasat tot haosul asta de rahat sa puna stapanire pe noi si am ales sa fugim…fiecare unde a vazut cu ochii!

Stii ce e agasant si frustrant? Ca ne-am iubit si inca o facem..ca amandoi am trait ceva fara precedent, ca ce am avut noi doi e rar..

Te gandesti ca asta e perspectiva mea, nu?Ca vad negru in fata ochilor…poate, dar iti spun ca nu ma insel..eu inca traiesc prin noi…chiar daca o fac prin amintiri…si nu e vorba de trecut, ca sunt captiva, sau mai stiu eu ce…e vorba ca a fost si ramane marea mea iubire…probabil ca iti spun toate astea, ca sa nu faci aceleasi greseli…

Ce daca esti femeie?Daca il vrei, nu il lasa sa plece…cu toate problemele, cu tot ce apare: haos, disperare, frica, lacrimi ..lupta pentru el!Poti sa alegi: ori ramai in frig si mi te alaturi, ori te bucuri de caldura pe care o vei gasi in bratele lui…

Nu il pierde!