Sunt prinsa intr-un carusel al gandurilor, iar vocea trecutului nu imi da pace.Prezentul, nu suna nici el prea bine…Imi lipsesti!Imi pare rau ca nu am putut sa iti ofer ce iti doreai, ca nu ai vazut in mine acel om pe care sa te sprijini, dar am facut tot ce mi-a stat in putinta.Stiu ca aveai nevoie de mine in tot timpul asta, si am incercat sa te incurajez, sa te motivez, sa-ti arat ca merita sa traiesti si sa te bucuri de viata!
Iarta-ma…!Iarta-ma ca am plecat!Regret ce am facut, dar nu am mai putut sa rabd!Cu lacrimi in ochi scriu aceste randuri si ma intreb daca era mai bine sa nu intru in viata ta…Suferim amandoi si ne gandim de ce am ajuns aici daca ne iubim…De ce nu am gasit o solutie, de ce ne certam atat de des, de ce crezi ca eu ti-am vrut raul, cand de fapt am renuntat la toata viata mea, sperand ca lucrurile se vor indrepta?Cu toate astea, iarta-ma!Eu sunt cea care a renuntat, desi mi-as fi dorit sa te fi pus in locul meu pentru o clipa, sa intelegi ca mi-am pierdut sufletul incercand sa-l vindec pe al tau…Ma consider vinovata pentru tot ce a fost negativ intre noi…Ma urasc, am uitat sa ma simt femeie, am uitat cine sunt, am uitat ca poate merit sa fiu fericita…dar nu-i nimic, cred ca imi merit soarta…Nu iti reprosez, dar ma simt abandonata si nu e nimeni sa ma intrebe cum ma simt.Esti un om bun, n-ai nevoie de cineva ca mine!Se pare ca doar am inrautatit lucrurile…prefer sa fiu eu cea care ia decizii si sfasie suflete, care nu are sentimente, care are lumea la picioare…dar tu, iarta-ma pentru simplul fapt ca n-am putut sa-ti ofer mai mult…stiu ca vei fi bine si ca vei uita si acest capitol, dar sper din suflet sa iti dai seama cat ai insemnat pentru mine …acum pare imposibil de acceptat, dar intr-o zi vei realiza ca a fost adevarat..cel mai probabil, in ziua in care ma vei ierta!